Atmosfera interioară este plăcută, dată de combinaţia de nuanţe crem şi bej a mobilierului şi tapetului de pe pereţi. Am remarcat cu multă plăcere muzica ambientală de calitate, alta decât eternul Julio Iglesias, auzit în majoritatea restaurantelor vizitate de mine.
Un pic mai slabuţă mi s-a părut signalistica folosită, lucru ştiut fiind faptul că un concept unitar de imagine (temă, denumire, siglă) poate face o locaţie mai atrăgătoare. Mereu am spus că un restaurant de calitate trebuie să-şi creeze o anumită identitate, altfel, pentru public, el nu va fi decât un alt restaurant, nu acel restaurant. Se realizează asta printr-un preparat deosebit sau foarte bine făcut, o bucătărie cu specific, sau mix puternic de imagine. O altă lipsă
Semnalez totuşi intenţiile bune demonstrate prin meniul casei. Am avut bucuria să remarc o listă întreagă de supe (nu mai puţin de zece!), care mai de care mai atrăgătoare. Este pentru prima dată când remarc atenţia cuvenită acordată acestui gen de preparate culinare, şi, un lucru curajos pentru un restaurant din
Supele sunt foarte sănătoase, nu numai gustoase. Ele pot oricând să fie o alternativă la salate, putând fii servite şi ca fel principal. Sunt chiar supe pentru vară care pot să te răcorească mai bine şi decât o bere rece. M-aş bucura să văd că şi la noi se va descoperi în timp potenţialul real al acestora.
Am ales aşadar, din lista consistentă de supe, o preaminunată supă de spanac dreasă cu smântână. Pe lângă faptul că arăta foarte tentant, vă asigur că avea şi un gust pe măsură. Deşi nu cred că s-a folosit spanac proaspăt, ci congelat, acest lucru nu a împietat cu mult asupra gustului final. Ca şi mulţi alţii, bănuiesc, la vârsta copilăriei fugeam cât colo când auzeam de spanac sau urzici. Abia acum aflu ce am pierdut atunci … Apropos de copilărie, să ştiţi că nu am avut după ce am terminat supa de spanac nici una din manifestările simpaticului marinar Popeye.
Calităţile curative ale spanacului se cunosc de mult timp, el fiind numit şi "mătura intestinului" deoarece reprezintă un foarte bun mijloc natural pentru curăţirea şi regenerarea sistemului digestiv. Mai mult şi decât bifidus essensis, din reclama tv cu doamnele constipate …
A urmat apoi un păstrav prăjit în bacon. Atâta doar ca nu era bacon, ci muşchi, după cum se vede şi în poză. Reţeta, în sine, este destul de interesantă, dar una e intenţia (curajoasă, de avangardă), iar alta e practica. A zice una şi a face alta văd că e deja un modus operandi consacrat în mai toate bucătăriile băcăuane. Ce mare lucru e să fii cinstit cu clientul şi să-i spui frumos că, momentan, nu ştiu ce anume lipseşte din bucătarie, dar poate fi înlocuit cu succes de altceva?
Lipsa grăsimilor din carnea de păstrăv, peşte foarte vioi, de apă de munte, ar fi fost compensată de baconul prăjit, care i-ar fi dat un gust aparte cărnii de păstrăv, destul de pretenţios în preparare mai ales dacă e congelat, pentru că riscă să devină fad. Am avut noroc pentru că peştele a fost bun. Atât de bun încât aproape că aş trece cu vederea mica substituire.
De obicei m-aş fi oprit aici, cerând desertul. Dar n-a fost aşa şi de data asta pentru că am descoperit în meniu un fel a cărui denumire m-a intrigat oarecum şi m-a făcut curios să-l încerc.
E vorba de un cotlet de porc cu legume caramelizate la care am adăugat o garnitura de cartofi gratinaţi. Vroiam mai ales să văd cum sunt legumele caramelizate. Şi am văzut. Şi nu mi-au plăcut deloc. Pentru că erau amare.
De obicei acord credit combinaţiilor de diverse gusturi în realizarea unor preparate mai exotice. Numai că acestea, pe cât de interesante, pe atât de riscante pot fi în realizarea lor: ori îţi ies de ai să le ţii minte toată viaţa, ori sunt un dezastru. Deşi prezentarea a fost interesantă, legumele fiind plasate ingenios într-un fel de coşuleţ din zahăr ars, la gust s-au dovedit a fi, cel puţin pentru mine, de nemâncat. Cotletul era uscat şi nici măcar un sos care ar fi putut să-l salveze nu am avut la îndemână. Noroc de cartofii gratinaţi, care au fost delicioşi.
Asta nu înseamă că am renunţat la desert. Mai aveam loc şi pentru el, mai ales că primele două feluri nu au fost prea săţioase, iar al treilea fel n-am reuşit să-l termin. Am cerut nişte frigărui de fructe, adică nişte bucăţele de ananas, banane, kiwi şi portocale, înşirate pe două frigărui, împreună cu două linguri de îngheţată de pepene galben, foarte bună, plus nelipsitul moţ de frişcă de la spray, din aia pe care o urăsc eu cel mai mult pe lumea asta.
Trebuie să spun că în meniu am mai remarcat câteva denumiri de preparate pe care nu le-am mai întâlnit în altă parte. Asta e de bine. Mai rămâne de dovedit că şi bucătarul le poate prepara cum trebuie, altfel ar fi de rău. Pentru că bunele intenţii şi curajul de a aborda reţete exotice se poate întoarce uneori împotriva restaurantului.
Atmosfera generală ****
Menu ****
Servire ****
Calitatea preparatelor ***
TOTAL ****
CLASS, str. Mihai Eminescu,
20 de comentarii:
:)))) Mai lasati prostiile nea Georgele.....ce putea sa spui si matale acum despre ultimul fel:)))). Un bucatar cu o experienta de 6 luni isi da seama ca un cotlet necesita o farama de atentie pentru a ajunge fraged si suculent la client. Mancarea a fost un dezastru:))))) DAR MACAR ACEI CARTOFI ERU GENIALI ....si farfuria era elba.
Comentariile sunt de bun augur dar mancarea este foarte buna si nu ai ales ceva pe gustul tau sau nu ai cerut o recomandare de la ospatar.
fotografia cu exteriorul restaurantului este inainte de deschidere
ala e meniu????????????incredibil!15 feluri de muschi de vita....dar sosul difera!bravo experimentatilor!
te incantau denumirile muschilor de vita sau gustul lor!
nu va-ti saturat de meniul rustic mai icercati si alceva fratilor ganditiva la sanatatea organismului! Ce este mai important denumirea sau gustu?
:) Tipic romanesc ....cred ca sunt iar niste muieri obosite care au citit o revista scrisa de un ametzit de om CUNOSCATOR si gata s-au apucat de facut meniu cu aere de profesionisti. Cu siguranta sunt bucatarese de alea scolite bine la Miorita si RMB si acum au devenit stilate cunoscatoare de meniu international. Ma dezgusta total imbecilitatea ....... De ce trebuie sa aleaga clientul aceste garnituri pretentioase??? De aia sunt bucatari .....ca sa aleaga ei ce garnituri se asociaza cu proteina. De aia platim o salata de varza ......ca sa o primim preparata de cineva care stie sa faca una ......nu cum se serveste in multe pocnitori de restaurante .....VARZA si vine clientul si toarna otzet ca besmeticul si apoi se plange ca este rea mancarea si nu mai revine in locatie. Partea cea mai frumoasa este cand 90 % din bucatarii din bacau sunt niste cretini si rad ca niste MAESTRI cand le spui de o realitate din civilizatia exterioara de dupa Romania. Dupa cum spunea cineva ......." fotbal de cartier si champion league". Mi-e scarba de bucatarii din Bacau. Numai mici si tochitura cu maliga de capul vostru.
se pare ca ultimul mesaj este scris de o persoana care pune mult accent pe acest lucru.daca aceasta persoana are de a-face si cu alte taramuri mai occidentale il inteleg si sunt de acord cu el si cu furia sa!totusi asta este romania!ma bucur totusi ca nu sunt singura care gandeste asa!poate intr-o zi o sa fim si noi renumiti,macar,in ARTA CULINARA!
esti un pretentios ai servit la Class ceva si nu ti_a placut ce tot critici tu ce sti sa faci esti in domeniu intra pe piata fate cunoscut
asta vor romanii sa manance meniu romanesc panfleturi poate in viitor se mai inmultesc fitosi ca anonimul certaret tin sa te anunt ca nu sunt babe bucataresele de la noile restaurante
Mai incearca din cand in cand si cate o virgula. Stiu cine lucreaza acolo.....dar nu are absolut nici o importanta varsta atata timp cat rezultatul este aceasi calitate in materie de potential gastronomic. Am o problema generala cu cei care iau ingredientele si le distrug .....dar le vand totusi iar ca bonus le mai si numesc delicatese culinare. Cam asta este parerea mea .
Domnule Oprisan mergi acum pe la class sa vezi nu e nimeni sunt apoape de faliment le
-au plecat toti oameni buni fie bucatari fie ospatari management defectuos
pacat de meniu si de oameni si de investitie
Îmi pare rău să aud aşa ceva (dacă aceste info sunt reale). Din păcate, şi eu sunt de părere că în 2009, cel puţin 3 restaurante băcăuane vor da faliment. Eu tot scriu aici că patronii de restaurante trebuie să înveţe să tragă lumea în restaurant, şi nu să stea să-i aştepte să intre. Cum se face asta? Prin evenimente, prin preparate speciale, prin fidelizare etc. Cum spunea un comentator răutăcios de pe aici, e mare lucru să deschizi şi să întreţii un restaurant, şi sunt de acord (culmea!) cu el. Dar de ce se opresc aici? De promovare nu s-a auzit?
Casa Porto --FALIMENT .....personal lipsit de experienta si o bucatareasa geniala ......( odata carnea de porc era cruda ...a doua oara am vazuto cum se plimba prin restaurant falnica cu mancarea clientilor FARA BONETA........vazand floaca aia blonda mi-a pierit tot cheful de mancat gandindu-ma la posibilitatea de un dental flosh bonus)
sincer am trecut pe la Class si din cate mi am dat seama lucrurile sau mai schimbat ambient placut am recunoscut fete ospatare de la rest Moara mancare foarte buna ornata frumos deloc scumpa mam simtit bine va recomand cu toata admiratia
petreceri reusite deloc scumpe icercati le nu veti regreta salutari astept opini
Mesajul mai consistent este al meu.
Uitati ca suntem in 2009 si restaurantul Class nu a dat faliment asa cum multi credeau. Eu zic sa treceti sa vedeti cat de mult s-a schimbat atat din punct de vedere ambiental, cat si al personalului. Va recomand sa va duceti si sa revedeti. E singurul restaurant din Bacau cu terasa de 4 stele, parerea mea si a multora!!
Nu mai vorbiti in numele MULTORA
Trimiteți un comentariu